La istorie lucrez, in echipa cu trei copii, la un proiect, numit Evul Mediu. Este un proiect mare pentru ca am lucrat la el doua saptamani. Maine trebuie sa tinem un discurs pe tema Evul Mediu. In discurs trebuie sa fie informatii despre casele in Evul Mediu, orasele in Evul Mediu, civilizatia in Evul Mediu, hainele in Evul Mediu, mancarea in Evul Mediu, oamenii in Evul Mediu si orasele in Evul Mediu. Ne-am straduit sa iasa bine. Sa vedem ce note vom obtine.
Evul Mediu a fost perioada din istoria Europei care a inceput in jurul anului 750 d.Hr. si s-a terminat in anii 1400, odata cu zorii perioadei renascentiste. In urma prabusirii Imperiului Roman in secolul al V-lea d. Hr., Europa Occidentala a fost invadata de pagani (necrestini). Pana in anul 1400 Europa a avut o cultura crestina comuna si s-a pregatit sa inceapa expansiunea prin explorare, comert si cucerire. Societatea a fost impartita in trei categorii sociale: clerul, nobilimea si categoria formata din agricultori, comercianti si mestesugari.
In anul 800, Charlemagne, regele francilor, a fost incoronat imparat de catre Papa. Aceasta a fost o incercare de a reuni Europa sub conducerea unui domnitor crestin. Puterea Papei si a imparatului au fost dominante in Evul Mediu.
Europa a fost divizata in multe regate, ducate, episcopii si alte forme statale. Sursa bogatiei a fost pamantul. Sistemul feudal de controlare a pamantului si a oamenilor a fost dezvoltat in Franta in secolul al X-lea. Regii au donat pamant lorzilor si cavalerilor pentru servicii militare. Fieare lord a jurat fidelitate (credinta) domnitorului. Pamantul lordului era lucrat de tarani, care ii plateau in munca si recolta. Biseria a detinut mult pamant si multe manastiri s-au folosit de propria avere pentru a incuraja educatia si artele.
Dupa 1100, Europa a devenit din ce in ce mai bogata. Negustorii si mestesugarii au infiintat bresle, organizatii care au impus reguli si au controlat preturile. Ele au facilitat raspandirea cunostiintelor si au incurajat comertul intre regiuni. Pana la 1400, un numar foarte mare de oameni lucrau in productie si comert.
Dupa infrangerea vikingilor, musulmanilor si avarilor, conducatorii Europei s-au razboit pentru bogatie si putere. Razboiul de 100 de ani (1337-1453) s-a purtat intre regii Angliei si Frantei, pentru dominatia Frantei. Familia Habsburg din Austria si familia Hohenzollern s-au razboit pentru noi teritorii.
Femeile erau vazute ca fiind inferioare barbatilor, si nu se bucrau de afectiunea lor. Biserica le invata ca trebuie sa fie ascultatoare si supuse tatilor si barbatilor lor. In realitate, foarte putine femei puteau sa stea linistite acasa pentru ca cele mai multe erau nevoite sa munceasca la camp alaturi de barbatii si tatii lor si in acelasi timp sa aiba grija si de familiile lor. La oras, femeile aveau o varietate de ocupatii: faceau comert, faceau paine, torceau. Atat femeile casatorite cat si cele necasatorite erau nevoite sa munceasca pentru a trai si de multe ori ele lucrau in mai multe locuri deoarece erau platite mai putin decat barbatii.
Lorzii si doamnele bogate din Evul Mediu au organizat banchete pentru ocazii speciale. Aceste mese formale incepeau devreme, in jurul orei 10 sau 11, si continuau cateva ore. Oaspetii mancau cu mainile si foloseau lingurile si cutitele (furculita nu era inca inventata). In meniu erau incluse multe feluri si mancarea era adesea foarte condimentata. Hrana taranilor se baza pe consumul cerealelor. Fata de perioada antica a crescut ponderea legumelor. Hrana nobililor era mult mai bogata: carne, peste, vinuri, dulciuri si fructe.
Hainele medievale derivau din cele ale romanilor si galilor. De la gali s-a pastrat uzul pantalonilor. Peste pantaloni, pana la jumatatea coapsei, ciorapi grosi de lana. O bluza, o manta si o palarie completau costumul cel mai simplu ( si mai obisnuit in jurul anului 1000). Ca incaltaminte - saboti sau sandale, dar taranii, acasa sau la camp, umblau de obicei desculti. Imbracamintea femeilor nu se deosebea de cea a barbatilor decat ca ele nu purtau pantaloni iar hainele erau mai lungi.
Evul Mediu a fost perioada din istoria Europei care a inceput in jurul anului 750 d.Hr. si s-a terminat in anii 1400, odata cu zorii perioadei renascentiste. In urma prabusirii Imperiului Roman in secolul al V-lea d. Hr., Europa Occidentala a fost invadata de pagani (necrestini). Pana in anul 1400 Europa a avut o cultura crestina comuna si s-a pregatit sa inceapa expansiunea prin explorare, comert si cucerire. Societatea a fost impartita in trei categorii sociale: clerul, nobilimea si categoria formata din agricultori, comercianti si mestesugari.
In anul 800, Charlemagne, regele francilor, a fost incoronat imparat de catre Papa. Aceasta a fost o incercare de a reuni Europa sub conducerea unui domnitor crestin. Puterea Papei si a imparatului au fost dominante in Evul Mediu.
Europa a fost divizata in multe regate, ducate, episcopii si alte forme statale. Sursa bogatiei a fost pamantul. Sistemul feudal de controlare a pamantului si a oamenilor a fost dezvoltat in Franta in secolul al X-lea. Regii au donat pamant lorzilor si cavalerilor pentru servicii militare. Fieare lord a jurat fidelitate (credinta) domnitorului. Pamantul lordului era lucrat de tarani, care ii plateau in munca si recolta. Biseria a detinut mult pamant si multe manastiri s-au folosit de propria avere pentru a incuraja educatia si artele.Dupa 1100, Europa a devenit din ce in ce mai bogata. Negustorii si mestesugarii au infiintat bresle, organizatii care au impus reguli si au controlat preturile. Ele au facilitat raspandirea cunostiintelor si au incurajat comertul intre regiuni. Pana la 1400, un numar foarte mare de oameni lucrau in productie si comert.
Dupa infrangerea vikingilor, musulmanilor si avarilor, conducatorii Europei s-au razboit pentru bogatie si putere. Razboiul de 100 de ani (1337-1453) s-a purtat intre regii Angliei si Frantei, pentru dominatia Frantei. Familia Habsburg din Austria si familia Hohenzollern s-au razboit pentru noi teritorii.
Femeile erau vazute ca fiind inferioare barbatilor, si nu se bucrau de afectiunea lor. Biserica le invata ca trebuie sa fie ascultatoare si supuse tatilor si barbatilor lor. In realitate, foarte putine femei puteau sa stea linistite acasa pentru ca cele mai multe erau nevoite sa munceasca la camp alaturi de barbatii si tatii lor si in acelasi timp sa aiba grija si de familiile lor. La oras, femeile aveau o varietate de ocupatii: faceau comert, faceau paine, torceau. Atat femeile casatorite cat si cele necasatorite erau nevoite sa munceasca pentru a trai si de multe ori ele lucrau in mai multe locuri deoarece erau platite mai putin decat barbatii.
Lorzii si doamnele bogate din Evul Mediu au organizat banchete pentru ocazii speciale. Aceste mese formale incepeau devreme, in jurul orei 10 sau 11, si continuau cateva ore. Oaspetii mancau cu mainile si foloseau lingurile si cutitele (furculita nu era inca inventata). In meniu erau incluse multe feluri si mancarea era adesea foarte condimentata. Hrana taranilor se baza pe consumul cerealelor. Fata de perioada antica a crescut ponderea legumelor. Hrana nobililor era mult mai bogata: carne, peste, vinuri, dulciuri si fructe.
Hainele medievale derivau din cele ale romanilor si galilor. De la gali s-a pastrat uzul pantalonilor. Peste pantaloni, pana la jumatatea coapsei, ciorapi grosi de lana. O bluza, o manta si o palarie completau costumul cel mai simplu ( si mai obisnuit in jurul anului 1000). Ca incaltaminte - saboti sau sandale, dar taranii, acasa sau la camp, umblau de obicei desculti. Imbracamintea femeilor nu se deosebea de cea a barbatilor decat ca ele nu purtau pantaloni iar hainele erau mai lungi.
3 comments:
Foarte frumos articol. Felicitari!
interesant articol
ms ca ne-ai dat nota 10 la istorie, esti un salvator.
P.S de la doua fete, pupici!
Trimiteți un comentariu