De'ale scolii

Martisorul

Martisorul, una dintre cele mai reprezentative traditii romanesti, celebreaza venirea primaverii. El este confectionat dintr-un snur impletit rosu cu alb - rosu semnifica iarna, iar albul primavara, de care se leaga un obiect, de obicei un simbol al norocului: trifoi cu patru foi, potcoava, inimioara sau cosar. Se considera ca martiaoarele, daruite in ziua de 1 martie persoanelor de sex feminin, sunt aducatoare de fericire si noroc.

Conform descoperirilor arheologice, prima zi a primaverii era sarbatorita inca de acum 8.000 de ani. In timpul dacilor, martisoarele erau pietricele vopsite in alb si rosu, insirate pe o ata. Dacii credeau ca aceste amulete aduc fertilitate, frumusete si previn arsurile cauzate de soare. Acestea erau purtate pana cand copacii incepeau sa infloreasca si, apoi, erau atarnate de crengile lor.

Conform altor surse, martisoarele erau monede atarnate de fire de lana, negru cu alb. Tipul de moneda, aur, argint sau bronz, arata cum te simteai. Ele erau purtate la gat sau la incheietura mainii, numindu-se, mai tarziu "mart" sau "martigus".

La sfarsitul secolului al XIX-lea, martisorul era primit de copii, fete şi baieti, fara deosebire, de la parinti in dimineata zilei de 1 martie, inainte de rasaritul soarelui. Martisorul, de care se agata o moneda metalica de argint si uneori de aur, se purta legat la mana, cateodata prins in piept sau la gat.

Martisorul este legat si de legenda Babei Dochia. Obiceiul este o parte din scenariul ritual de innoire a timpului, la moartea şi nasterea simbolica a Dochiei. Dupa unele traditii, firul martisorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi tors chiar de batrana, in timp ce urca cu oile la munte.

La multi ani tuturor doamnelor si domnisoarelor!

Campanii non-profit