Padure ecuatoriala

Aceste paduri dese, umede sunt intalnite mai ales in apropierea Ecuatorului. Ele adapostesc mai multe tipuri de plante si animale decat toate celalalte habitate la un loc. Cele mia mari paduri ecuatoriale ale planetei sunt padurile ecuatoriale din America de Sud, Africa si Asia de sud-est, unde este un climat intotdeauna cald si umed. Deoarece la Ecuator nu este niciodata iarna, nimic nu opreste cresterea plantelor. Rezultatul este o imensa varietate de copaci, ciuperci, liane si epifite (plante care cresc pe corpul altor plante).

Cu toate ca aopera doar o sesime din suprafata Pamantului, padurile ecuatoriale adapostesc aproximativ trei patrimi din speciile de animale si plante cunoscute. Oriunde ai privi gasesti anumite plante inflorite sau cu fructe, deci aici se gaseste in permanenta hrana pentru pasari, lilieci, serpi, insecte, broaste, antilope, maimute si un adapost pentru alte animale. Cele mai multe animale traiesc in copaci. Animalele padurilor tropicale s-au adaptat la viata in copaci. Lenesul isi foloseste ghiarele incarligate pentru a se deplasa din ramura in ramura.

Departe de Ecuator exista paduri formate in zone de coasta, unde vanturile care bat spre tarm aduc tot timpul ploaie. Acestea sunt asezate in principal in nord-vestul Americii de Nord, sudul Republicii Chile si al Tasmaniei, in sud-estul Australiei si al Noii Zeelande. Arborii dominanti sunt molizii rosii sisitka, in emisfera nordica, si fagul antarctic in emisfera sudica. Unii dintre arborii din zona temperata sunt chiar mai inalti decat cei din padurile tropicale, dar flora si fauna nu sunt atat de bogate.




Zone intinse ale padurilor ecuatoriale din regiunile Amazonului, Congoului si Malaeziei au fost distruse datorita producerii cherestelei. Arii vaste au fost taiate pentru a face loc plantatiilor de cauciuc, cafea, bananieri si trestie de zahar sau pasunilor pentru vite. Padurile ecuatoriale joaca un rol important in mentinerea unui climat sanatos al planetei. Ele contin si multe plante medicinale. Organizatii internationale incearca sa protejeze padurile care au mai ramas pe Pamant.

Padurileecuatoriale sunt alcatuite din mai multe etaje. Baldachin (stratul de deasupra copacilor) este deobicei la 30-50 metri deasupra solului, unde trunchiurile zvelte se ramifica intrun ciorchine de crengi, dar cel mai inalt arbore atinge 60 metri inaltime. Etajul de dedesubt, lipsit de lumina sub acest baldachin, consta in trunchiuri de copaci acoperiti cu liane (plante agatatoare), innodate de alte plante agatatoare. Solul padurii este surprinzator de lipsit de dezordine. Frunzele, fructele, excrementele si corpurile animalelor care cad pe sol se descompun cu repeziciune; elementele lor chimice sunt imediat preluate de radacinile plantelor, pentru crestere. Este cel mai eficient sistem de reciclare a naturii.

Padurea

Padurile sunt suprafete mari de pamant, acoperite in mare parte de arbori si alte plante. Astazi, ele ocupa aproape 30% din suprafata uscata a Pamantului. Cele trei tipuri principale de paduri sunt: cele de conifere (boreale), cele de foioase si cele dese si padurile tropicale. Multe paduri sunt o combinatie de conifere si foioase.

Padurile de conifere

Se gasesc in regiunile reci din nordul Canadei, Europei(Finlanda, Norvegia...) si Asiei (Rusia) si sunt constituite din molizi, brazi si pini. Acesti arbori sunt mereu verzi (nu isi pierd frunzele iarna) si semintele lor sunt in conuri. In aceste paduri traiesc foarte multe mamifere cum ar fi ursul, cerbul sau caprioara, dar si veverita, si samurul.



Padurile de foioase

Regiunea temperata din Statele Unite ale Americii si Europei are veri calde, ierni blande si ploua in tot cursul in tot cursul anului. Aici, padurile de stejari, de artari si de fagisunt de foioase, ceea ce inseamna ca isi pierd frunzele toamna. In aceste paduri traiesc mamifere precum: lupul, vulpea, veverita, pisica salbatica, dar si pasari precum: cucul, ciocănitoarea sisticletele. In padurile de foioase, frunzele cazute formeaza un covor pe pamant, care hraneste plantele noi.

Tropicele

In regiunile fierbinti si mereu umede ale tropicelor cresc paduri tropicale dese de tek, abanos, lemn de trandafir, mahon si alti arbori vesnic verzi. De multe ori arborii cresc atat de apropiati , incat lumina nu poate ajunge la sol. Alte regiuni cu clima calda si umeda au zone de paduri de foioase si savane - zone cu ierburi inalte si cu arbori rari.



Viata padurii

Cea mai inalta zona a unei paduri este formata din varfurile arborilor si se numeste coronament. Sub ea se afla arbori mai mici si apoi tufele. Cel mai jos se afla iarba, florile si buruienile, pe urma sunt muschii si ciupercile, pe solul padurii. Pe langa animalele mari, de exemplu, caprioarele sau veveritele, sunt si mii de alte creaturi care traiesc sub frunze si in solul padurii (imaginea de mai jos)

De ce avem nevoie de paduri

Padurile ne ofera foarte multe lucruri. Ele ofera hrana si adapost pentru animale si improspateaza atmosfera transformand CO₂ (dioxid de carbon) in O₂ (oxigen). Lemnul padurilor este folosit pentru foc, la incalzire sau gatit . Se face comert cu produsele padurilor: lemn moale (de conifere), folosit pentru constructii si hartie, si lemn tare (de foioase), folosit la mobla. Alte produse sunt: fructe, alune si condimente, uleiuri si rasini, cauciuc si alte substante farmaceutice.



Cateva informatii interesante despre padure

• Inainte ca padurile sa fie taiate pentru ase construi ferme si orase, ele au acoperit aproape 60% din suprafata uscatului.
• 25% din paduri sunt boreale (de conifere), 21% temperate si 54% tropicale.
• Unele paduri tropicale au mai mult de 150 de arbori diferiti pe 100 m².
• In Statele Unite, doar 5% din padurile originale au mai ramas.