Desertul, o forma de relief

Deserturile sunt regiuni uscate, cu relativ putine plante si animale. Majoritatea deserturilor sunt fierbinti, nisipoase sau pietroase si acolo ploua foarte putin. Mai mult de o cincime din continente este atat de uscata, incat este considerata desert. Majoritatea primesc sub 250mm de ploaie pe an. Altele primesc mai multa ploaie, insa ea se evapora mai repede, datorita caldurii mari si a vantului, sau se scurge prin crapaturile pamantului. Cel mai uscat loc din lume este Desertul Atacama din Chile, in care in unele zone cad sub 1mm de ploaie pe an.

Majoritatea deserturilor, precum Kalahari si Sahara in Africa, se intind intre tropicele Racului si al Capricornului (la 25° la nord si la sud de Ecuator). Aerul la tropice este prea fierbinte si uscat pentru ca sa se formeze nori. Desertul Gobi, din Asia Centrala, este rece si s-a format datorita distantei fata de vanturile umede. Alte deserturi, ca Atacama, se intind intre munti inalti, care blocheaza vanturile umede. Deserturile nu sunt intotdeauna fierbinti. Unele locuri din Antarctica si Groenlanda sunt numite deserturi polare, deoarece solul este foarte uscat.

Plantele si animalele desertului si-au dezvoltat cai de a rezista lipsei de apa. Plantele au radacini lungi si ramificate pentru a capta orice umezeala disponibila. Multe au spini sau frunze mici, care s-au rulat sau sunt cerate pentru a impiedica evaporarea apei. Alte plante traiesc mai mult sub forma de seminte, crescand doar cand ploua. Animalele desertice se ascund in timpul zilei, iesind noaptea la suprafata. Camilele pot merge multe zile, fara a bea apa.

Oazele sunt regiuni mici de pamant fertil intr-un desert. Acestea apar cand un izvor subteran ajunge la suprafata. Plantele precum palmierii cresc, iar animalele si oamenii se intalnesc la oaze. Deserturile se pot extinde sin cauza climei uscate sau animalelor care pasc in exces, lasand zone fara iarba.

Desertul Sahara - Cel mai mare desert din lume

Cel mai mare desert de pe pamant, cu o suprafata de 9000000 km², cuprinde o treime din suprafata Africii, intinzandu-se de la Oceanul Atlantic pana la Marea Rosie. Un grup de cercetatori, format din europeni, americani si canadieni, sustin ca acum circa 6000 de ani, Sahara era acoperita de arbori, savane si multe lacuri.

Ei au ajuns la aceasta concluzie dupa ce au efectuat mai multe studii ale sedimentelor de pe fundul celui mai mare lac existent inca in Sahara: Yoa. Acesta este situat in nordul Ciadului si are o adancime de 24 de metri. Anual, din cauza temperaturilor ridicate (38°C), lacul pierde prin evaporare 6 metri de apa. Izvoarele sale sunt insa suficient de bogate pentru a compensa aceste pierderi, tinand cont si de faptul ca precipitatiile sunt foarte sarace (20-200 mm/an).

Sahara a devenit desert in urma cu aproximativ 2500 de ani, in urma unui proces lent de transformare. In urma unor analize geochimice si biologice, grupul de cercetatori mentionat mai sus au demonstrat ca tranzitia climatica a fost lenta, treptata. Acest proces lent de transformare a Saharei in cel mai mare desert a avut loc datorita diferentelor mari de temperatura: -10°C in timpul noptii (iarna) si 58°C in timpul zilei (vara).

Cele mai mari deserturi din lume

1. Sahara, Africa de Nord, : 9.100.000 km²;
2. Marele Desert Australian, Australia, 3.830.000 km²;
3. Gobi, Asia, 1.295.000 km²;
4. Rub al-Khali, Peninsula Arabica, 650.000 km²;
5. Kalahari, Africa de Sud, 520.000 km²;