In 1960, in intreaga Franta puteau fi numarate aproximativ 200.000 de cafenele. Cincizeci de ani mai tarziu au mai ramas doar 40.000 si, conform statisticilor, in fiecare zi alte doua cafenele dau faliment. Cu toate acestea, in zilele insorite, totul pare in ordine la Paris. "Le Grand Palais", o cafenea selecta din al optulea district parizian, are toate mesele ocupate de turisti care isi savureaza limonada, de oameni care isi iau pranzul sau de singuratici care citesc o carte sau ziarul.
In cealalta parte a orasului, la "Le Belair", din Belleville, lucrurile stau cu totul altfel. Chiar inaintea pranzului sunt doar doi clienti. Stau la barul acestei cafenele dedicate clasei muncitoare, altadata pline, dar astazi, spune proprietarul Zahir Idris, afacerea merge mult mai greu. In zilele bune Zahir avea si 50 de clienti la pranz, astazi abia daca mai gateste pentru 10 oameni.
E limpede ca diversificarea ofertei din cafenele este un sfat bun dar generatiile anterioare de patroni nu trebuiau sa concureze cu retele sociale de pe Internet, cum ar fi Twitter sau Facebook. Acestea dau impresia oamenilor ca pot socializa din confortul propriului fotoliu, care nu poate fi concurat de nici un scaun de cafenea. Balzac spunea odata ca parlamentul poporului este cafeneaua. Este insa posibil ca in curand, acest parlament sa se mute pe Internet.
Deutsches Handwerk will syrische Beschäftigte halten
Acum 59 de minute
0 comments:
Trimiteți un comentariu